luni, ianuarie 10, 2011

rosu si negru

Asta seara am cumparat o carte
De la un om ce statea cu ele etalate
In frig, sub stropi timizi cu haina scoasa.
I s-a rupt sufletul cand am luat-o de pe masa.
I-am dat 5 lei, desi nu-mi ceruse nici atat,
1973 scrie sub titlul rupt.
Era-n familia lui de mai mult decat sunt eu
Si i-am citit in ochi caprui acel pumn greu
Ce l-a facut sa-si dea comorile pe mai nimic,
Toate ororile ce le-a trait
Si totusi cu grai sfrijit omul mi-a multumit...
Am s-o citesc cu pasi mari si-am sa i-o dau ’napoi
De-am sa-l gasesc sub aceleasi timide ploi.

sâmbătă, ianuarie 08, 2011

cat de 4 e

Am atatea sa fac si sa-ti spun,
Da’ mai bine tac si-mi vad de drum.
De ce sa te hranesc gratis ca o casa de binefacere?
Tine acele sa-ti tatuez peisaje de pace,
Reprima-ti ura cand vorbim c-altfel te uit.
Pune aripi de pui, vin,
Lumina difuza’n cuib fin
Si hai radem continuu ca la seinfeld.
Sufletu e primu’, nu dai bani p’el;
Si totusi scump precum isi vede mama puiul.
Vreau matasea, casmirul, nu lama, cuiul.
Oare de ce-o fac si tot incerc sa-ti cern
un cent din avutia mea?
Deoarece eu cred ca pot sa trec
de-al tau sec in betia ta;
Sa te trezesc sa vezi ce frumoasa’i lume’asta.

joi, ianuarie 06, 2011

Matza-si face toaleta cu tot cu chiuveta si cred ca e putin gestanta. E curat in camera; ca si mine anu’ asta. Nu pentru mult; ca si mine anu’ asta. Din boxele mele crapate de ger alterneaza larme, alarme, epitafuri ce-mi dau fiori, scrisori de-amor pe viori si flori abundand far’ de refren.
Nu-mi dau jos instalatia de pe perete. Niciodata. E-un semiintuneric cald, calm si senin c-un pahar cu lapte, doua, trei si cookies. (nu d-alea)
A fost o joi oarecare, la fel de scurta ca ea pe foaie. Urechiusele mi-au ars un pic, cat sa simt ca-i ianuarie. Maine e ion, iar eu-mi astept cele 2 comenzi antitetice; ba nu, se pupa cat se poate de bine, ma hranesc amandoua.

miercuri, ianuarie 05, 2011

cel mai tare link

Vreau sa profit de tehnologia gen eden
Sa ma clonez sa fiu tot eu etern
Sa aflu tot ce e si ce-o mai fi
Si daca om mai fi
Nu-mi pasa daca toti veti muri.

Sa raman doar eu. Singur. Ba nu!!

Vreau sa profitam de tehnologia gen eden
Sa ne clonam, sa fim tot noi eterni
S-aflam tot ce e si ce-o mai fi
Si daca om mai fi
Caci eu as fi nimic daca toti ar muri.

duminică, ianuarie 02, 2011

going west

copiii

Miros a gratar si-a cocalari

ce s-au perindat pe langa propriu-mi eu, in zadar.

Tragatori acri de nementionat, sunt impacat;

si ma car.

Fara remuscari ca nu-s caine lacom,

Vrei gustari? Iti las paine-n platou

C-altceva n-am, sau nu pentru tine.

Te superi vecine ca nu percepi ce-mi curge prin vine

Si-mi arunci priviri senile si conflicte marunte,

In loc sa vezi printre vai rute.

N-ai cum sa prinzi, serios, nu-s complex,

Sunt hipermaket si-ti livrez ca fedex

Ce n-afli din dex.

Iti indes in graba doar sa treaca timpu’

Ca io vorbesc degeaba si tie-ti pleaca tripu’.

Da’ nu-i nimic, sunt egoist si-o fac sa ma hranesc

Si caut sa ma-nfratesc c-oricine merita,

Dar pe retina’i porcina-nvelita in cacat si ignoranta

Si io’s tripat pe importanta mea,

Sunt egoist, lasa prestanta. Prea

Iti pasa ce-i deasupra.

Vezi acolo adanc, FRATE!

C-o sa-mi dai dreptate

Cand nisipul va ramane nici jumate.