100

Cento e un tip de poezie de origine latina ce constituie intr-o compilatie a altor poezii. Am ales pe fuga CATEVA pasaje dupa cum mi-au picat pe retina.

„Si ce sa zic... tema mea e tot egoul:

Asculta !! E vocea mea din cap,
Ma duce iar pe larg fara catarg.
N-o sa plec singur,
Imi iau familia si fratii,
Dunarea si Carpatii,
Un papirus si-un singur pix
Sa va mai scriu franturi din vis.
Sezand pe o culme contempland,
Ma izbeste in tampla vantul,
Privelistea trezeste gandul:
Ma voi incalzi la soare intr-o lume fara vraja
Fara sa platesc cuiva 2 metri patati de plaja
Ca acest sistem cade si va veni un popor
Care n-are codul cu bare pus pe apa de izvor
Imi place ca e pace
Si tot ce ar putea sa ma atace e o ploaie rece
Care bine ar face !!

Si parca din banca apare cu cartea lui Blaga in geanta mare,
Cu stocuri de flow’uri inchise’n borderouri.
"Ce pacat ca nu voi stii..."
Atatea intrebari cate raspunsuri am si invers
In imperfectul intens, incep sa prind sens
Cand trec febril prin pantec fertil,
Oare-i cantec fecid ??
Dar eu fac abstract de tot ce ma-nconjoara,
Apt sa ma-ncarc cand intru-n contact cu linistea interioara,
Vad miristea-n timp de vara si desi nu ma-ncred in Islam,
Unesc ambele palme calm, iesind din vacarm;
Ca-n esenta e interdependenta,
Doar in speta cautam clementa intr-o entitate terta.




Cum adica de ce’s serios? Ce? Tu stii vreun caz de deces vesel?
Mor incet in nopti lungi de depresii,
Am tripu’ dracu’, fac mii de reflectii,
Tai firu in patru vorbind cu peretii
Ca un nenorocit de psihiatru pierdut in introspectii.
Sunt tot pornit pe lideri, ma tot simt ocolit, consider
Ca doar deschizandu-ti inima si mintea poti fi liber.
Am invatat sa renunt,
Sa stau inchis in cutii facute sa ai vederi inguste,
Evadez la munte, natura verde, ochi deschis in frunte.
Cercuri in care o ard sunt extrem de putine!
Ca desi iti promit multi nimeni nu te va sustine.
Nu vreau pastile, vreau caldura cand simt frisoane,
Cat am zile vreau natura ca sa prind vigoare,
Vreau liniste-n suflet, familia aproape
Si sa le traduc in zambet inainte sa-nchid din pleoape.
Tu poti sa mori prost, eu incerc sa invat din mers.
Poate viata nu are rost, dar ce frumos sa ii dai un sens.”

doc, adn, cedry2k, raku, aforic, carbon, subsapte, yolo