Un aleatoriu 24, sa zicem iunie, 2023; n-am nevoie de agps sa-mi gasesc calea pe stradutele inguste, pline de riduri, conturate de mini lianele ce ofera ochiului aproximativ 6 nuante de verde-cameleon, aprinse de soarele ce-si face loc printre monstrii cu cadrane sticloase, in care se oglindesc balconagii si trabucurile lor ecologice. Trec usor intersectia si'mi aduc aminte de corcodusii lu' tanti Lili, croitoreasa nebuna de la 1, de fi’su, Dan, despre care se zvonea ca dormea cu ea in pat,desi era bine trecut de 20. Ranjea tot timpu’ si promitea ca-ti cumpara orice, indiferent de ce cacat aveai de vanzare. Apoi inventa tot felul de scuze si amanari, cu simplu scop sa...sa aiba si el cu cine interactiona, cautand dependibili.
Revad in colt masina lui Andrei de la 3, parca un Volvo, de culoarea oului de tara, ancorat in trotuar, pe capota caruia treceau seri de veri, stateau beri si indispensabile pungi de seminte, ba negre, ba vargate, ba de dovleac. Un amalgam furajer menit s-alunge plictiseala si sa-ti futa stomacul mai tarziu.
Aud iar minciunile captivante ale nici nu mai stiu cum il chema pe baiatul ala tiganos de la 4 cu nas a la de niro ce ne povestea in fiecare seara nenumaratele lui aventuri. Cate haine a avut, cate curve a, prin cate situatii a trecut. A, da, Adi'l chema. Purta mai mereu, vara, un maieu albastru spalacit si'o pereche de papuci de plastic care din iunie-n septembrie treceau printr-un intens proces de schimbare a culorii. Erau intai un turcoaz ca bomboanele fondante, apoi se albastreau ca marea din vederile comuniste ca spre sfarsitul verii sa fie de-un bleumarin inchis si mohorat, prevestind, parca, toamna ce-avea sa vina. Stiam ca fabuleaza, toti stiam, dar nimeni nu'l intrerupea. Dupa ce pleca in casa, ne uitam unul la altul si radeam pe sub mustati. Impropriu spus mustati, pentru ca n'aveam mai mult de un puf deasupra buzelor.
Ma indrept usor spre scara. Costin si Vlad vin de la bunica, singura sursa financiara si de multe ori si alimentara. Ai lor...nu intru in detaliile astea. Sunt gemeni, dar nu identici. Seamana exact cum trebuie sa semene 2 frati. Acelasi par blond, ochi albastri, pistrui...daca au bani, se duc la net, daca nu, la fotbal. Dana e la balcon, probabil isi asteapta fetele. Toate 3 au parul negru lucios, lung, dar atat cu asemanarile fin’ca sunt fffoarte diferite (asta se va vedea mai tarziu). Bamse iese de la parter subit sa faca schimb de casete; papucii maronii de guma, sapca pe cap si aceeasi ieftina caterinca. Leca (ala mic) saluta aruncand o duma specifica varstei usor superioare. Coboara Andrei, Ion, pe restu nici nu'i mai stiu. Se joaca coci, limoninele stralucitoare’s la mare pret, dar prea sensibile caci in fata barbarelor bile de rulmenti isi ciobesc armonica forma scotand la iveala riduri si cicatrici. Limoninele sunt ca damele de mall.
Sunt toti acolo, dar ei nu ma vad, caci eu..eu am 45, iar treptele pe care am copilarit sunt acum pline de praf, iar copiii's alti copii. Fiecare generatie cu povestile ei ce tin de trend, tehnologie si mai stiu eu ce alte. Peretii plini de marker s-acum acoperiti de usi metalice cu diverse dispozitive electronice; plasele in care infigeam cornete au disparut de mult, fiind inlocuite de macabre fire de lumini rosii ce tin mustii si tantarele la distanta.
Am imagini in detaliu, dar si picturi cetoase, le aud vocile cu o puritate ce ma sperie. Ce'o face fiecare? Pe unde'o fi? Ce s'a ales de ei? Care'i mort si care are iaht? Care inca mai sta acolo? Oare sa fi fost vreunul din ei chiar ieri aici avand aceeasi reverie ca si mine?
Ei sunt doar o parte, caci am avut multe scari drept adapost. Fiecare cu povestile ei, fiecare cu nebunii, ciudatii, frumoasele, barfitele ei. N'ai tu timp sa citesti cate as putea sa descriu.
Ies din trip, am 45... ies din trip, am 22 si maine seara ma duc sa vad ce fac vecinii mei de la N2B scara B. Inca nu e tarziu, iar pana cand tarziul va veni, pot alege sa gust ce'a ramas; Si da, mi'e foame.
Eu mananc sub zumzetul sacaitor al firelor din clepsidra de pe masa. Avantajul meu? Am un stomac infinit...pacat ca nisipu-i pe sfarsit.
