O ardea ireprosabil intr-un sablon serpuit, avea pielea cu zimti ca un sarpe, se observa cat l-au stors ridurile de shar-pei. Ne povestea de calatorii in Tai-Pei, de curve asiatice stramte care ar fi facut orice pentru o buca’ de paine, de Vietnam…de soldati ce si-au pierdut mintile, membrele…isi amintea de membrele cabaratetului tailandez, era bun prieten cu directorul teatrului; din cand in cand imparteau alba si pe doamna manga, inalta, ofranda a patra in spatele scenei. Scene ce ne cernea din gene generau diverse dense desene. Fii sigur ca l-ai fi ascultat ore. Pe nimeni nu interesa definitiile de la pagina 27, il macinau fapte si parca’si purifica ficatul cu reminiscente. Stia arabi care beau paraie pana se puneau in cap in bar si-apoi se pisau pe coran in spate langa gunoaie. Il amintea pe Ginghis Han si samurai de clan, asasini, peripluri prin destertul tibetan tras, tras de 2 asini. In sinagoga cu goga si toga primita in dar de la poet.
Se suna subit si noi ieseam din vis, omul asta avea 65 de ani, nu parasise niciodata judetul, traise inchis. Singurul lui traseu era acasa-liceu-piata si retur, o-ntreaga viata traita obscur, dar parca parca vroiai sa-l crezi, vroiai sa crezi c-a fost acolo, avea detalii pe care nu le-ar fi putut stii altfel, nu le-ar fi putut….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu