salut, sunt eu, eu

Asta-i un post trist si nici de rima chef nu am acum. Si bag si multe si’uri, asa cum imi place. Ca-n fond estetica nu mai e estetica daca torni otrava pe foaie.
Tu nu ma crezi, desi-ti ofer totul pe tava, ca un chelner. Si nu inteleg de ce te-ai indoi; daca-ai manca intr-un restaurant de 5 stele, n-ai avea incredere in bucatar? pentru ca da, sinceritatatea mea are 5 stele. Dap, cu tine vorbesc, stii tu. Si stii ce-i frumos ? ca tu o sa citesti si-o sa prinzi iar altii vor crede ca vorbesc cu ei.
Ipoteza : te mint. Tot ce-ti zic e fabulatie, vreau sa vad cum reactionezi, sa te testez, cum zici chiar tu. Asta’r insemna ca tot ce fac e un joc. Si toata agitatia asta pentru reusita lui. Da, asa e; intreaba-i pe toti cei care ma cunosc; si daca ei iti zic ca mircea-i sincer, atunci, ce stiu ei ? i-am dus de nas pe toti. Nimic din ce-mi place nu-mi place, nimic din ce zic nu cred, nimic din ce fac nu vreau.
Alta ipoteza: sunt ciudat, ciudat de speriat. De ce ? ca n-am rabdarea si cunostintele necesare sa abordez oamenii? Pai tu ce faci daca vezi pe strada pe cineva si STII ca merita ? eu, unul, i-o zic direct, daca pricepe bine, daca ma crede bine, daca fuge, (sunt insistent), mai incerc o data, daca nu...poate ca nici nu era asa cum l-am vazut eu. Dar daca era si l-am scapat pentru ca n-am stiut cum sa-i vorbesc. Mai am de invatat, asta e cert.
Si daca totul e normal, doar ca eu sunt diferit? In fond, de ce te-ai teme ? de necunoscut, evident; si de experiente anterioare negative. Atunci unde e increderea in oameni? Vezi, eu o am. Si da, am fost dezamagit, nu-ti fa griji. Altii s-au jucat cu mine fin’ca eu eram naiv si credeam in ei. Altii s-au jucat si cu tine si de-asta tu nu crezi in mine.
Ce ti-am zis... nu mai stie nimeeeni. Daca ai inteles exact, nu cred. Aspectul asta mi-e atat de atipic incat si mie mi se pare straniu; E calcaiul meu; iar daca n-am avea „calcaie”, am fi roboti.
Eu sunt special, direct si te provoc sa-mi pui naturaletea la incercare. O sa vezi ca pierzi si-o sa te bucuri.