Maine nu mai vine. Stai in gara vietii in grindina asta umana asteptand, asteptand, iar tot ce-ncerc sa-ti zic e ca desi maine nu mai vine, nu vei vedea lumina.
Ce sa zic? Fii fara griji? Nu, oftica-te!! Oftica-te c-ai trait cu frica de moarte in loc sa te bucuri de viata. Ma oftic si eu pentru ca n-am cum sa-ti dovedesc ca am dreptate. Sunt ultimele tale ore, cristalinul ti-e inundat de mii mici venisoare acoperite parca de-o atmosfera formata din lacrima inca necazuta. Si ti-e frica, cu tot cu credinta ta inca ti-e frica. Pentru ca asta ai facut tot timpul, n-ai stiut sa te bucuri, ai preferat sa mergi drept si sa „dormi pe perna ta”. Cu tot cu perna ta, tot iepureste ai atipit, cu puls de iepure la fiecare scancet. Cum spui tu c-astepti lumina cand toata viata ta la primul zgomot ti-ai ascuns contoarul*.
Iar acum, pe finalul ultimului act, cand cortina sta sa cada, publicul casca, iar corzile, ei bine, o buna parte din ele s-a rupt, ai vrea sa spui atatea atatora si parca toate gandurile se pierd anost in neant. „a fost premiant, talent imens, potential desavarsit” ce clisee hahahaa, inca te hranesti cu laude de curtoazie? La ce-i bun potentialul daca nu-l valorifici? „Am intretinut o familie, am hranit-o.” Zau? Asta o face orice animal. Si ca orice animal, stii ca-ti vine clipa...eu te las, nu are rost sa-ti spun mai mult. Am sa te dau exemplu celor care au ani, lumina in fata.
*eu zic contoar nu contor
Ce sa zic? Fii fara griji? Nu, oftica-te!! Oftica-te c-ai trait cu frica de moarte in loc sa te bucuri de viata. Ma oftic si eu pentru ca n-am cum sa-ti dovedesc ca am dreptate. Sunt ultimele tale ore, cristalinul ti-e inundat de mii mici venisoare acoperite parca de-o atmosfera formata din lacrima inca necazuta. Si ti-e frica, cu tot cu credinta ta inca ti-e frica. Pentru ca asta ai facut tot timpul, n-ai stiut sa te bucuri, ai preferat sa mergi drept si sa „dormi pe perna ta”. Cu tot cu perna ta, tot iepureste ai atipit, cu puls de iepure la fiecare scancet. Cum spui tu c-astepti lumina cand toata viata ta la primul zgomot ti-ai ascuns contoarul*.
Iar acum, pe finalul ultimului act, cand cortina sta sa cada, publicul casca, iar corzile, ei bine, o buna parte din ele s-a rupt, ai vrea sa spui atatea atatora si parca toate gandurile se pierd anost in neant. „a fost premiant, talent imens, potential desavarsit” ce clisee hahahaa, inca te hranesti cu laude de curtoazie? La ce-i bun potentialul daca nu-l valorifici? „Am intretinut o familie, am hranit-o.” Zau? Asta o face orice animal. Si ca orice animal, stii ca-ti vine clipa...eu te las, nu are rost sa-ti spun mai mult. Am sa te dau exemplu celor care au ani, lumina in fata.
*eu zic contoar nu contor
Marele Gatsby ii desconsidera pe cei care 'au intretinut o familie,au hranit-o' ; poate ca nu toti au primit cadou o viata fara griji;unii au fost nevoiti sa-si ocupe timpul cu chestii de rutina
RăspundețiȘtergereMai sunt si "animale" pe care soarta nu le-a rasfatat si trebuie sa munceasca pentru ceea ce vor sa obtina,ceea ce implicit le lasa mai putin timp de meditatii filosofice
Pe urma mai sunt animalele de prada care se hranesc din suferinta celor mai putin norocoase;acestea sunt mai greu de recunoscut pentru ca se ascund sub masca de om
in viziunea ta eu ma lafai in puf ca o matza persana si descriu incisiv mizeria din jur.
RăspundețiȘtergeretu la ce ora te-ai trezit azi si cate mijloace de transport in comun ai schimbat? eu unul am ratacit agenda fin'ca le-am pierdut numarul...