luni, iunie 21, 2010

insomnii profunde

Nici n-a inceput si deja nu mai vreau sa se termine, dar e fluturele din coasta de fildes ce invarte probabilitatile si nu poate fi oprit. E ca o mireasa cu fata de divort, o povara p-o vara murdara. Am sa storc dulceata din venin (ca e dulceata) si-am s-o sorb orbeste echilibrat si ermetic.

Sterg pergamentul de praf,
Frec ornamentul din raft
Si-ncep sa cern tot ce detin
In cercul cerebrat cu vin:
Speranta combinata cu rabdare
Infiripa o lumina pura-n zare.
Adaug soare, scuipa afara linii de foc,
Pun mare, imi omoara delfinii pe loc.
Ma trezesc din vise anarhice,
Suflete dragi prinse-n anticer;
Arunc cheile de la masina in valtoarea cazanului,
Privesc amploarea hazardului
De culoarea bazaltului,
Alura si saltul lui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu