da, da, da

Mi se rupe cotu'

Si tot ce am imi pare totul
Dar stiu ca nu-i ce pot
Si ce vreau si ce merit

Am dat din ce am
Si totusi nu e de ajuns
Nu pentru mine
Vazandu-mi fiecare rid adanc
Nici cicatricea nu-mi mai pare

E a mea; si ce daca, e doar o alta

Sunt atat de sus incat bucuria mea e trista
Imi dreg plictiseala disecand tristetea
O trec in revista, fix pe prima pagina
Dar eu nu citesc cotidian

Hai sa bem, sa ne dam noroiul pe fata ca la eforie
Sa vedem ce iese
Si-apoi ce intra si ramane. Nimic
Intr-un 360 vizual sunt diferiti la fel
Cel mai al dracu’ paradox
Un demon in cazan

Violenta, complacere, acceptare de prezent
Si liniste

Eu iau din tot si totusi fac nimic
Sunt ce sunt, dar eu sunt mult mai mult.