Uiti toate divergentele cand o persoana moare. Uiti ca iti era antipatica, ca raspundea doar sa te enerveze si ca vroia ca totul sa fie facut dupa bunul ei plac; dar nu uiti ca-i placeau desenele si diminetile lenese, ii placea hip hop’ul, ba nu, iubea hip-hop’ul.
Respect ? Condoleante ? Cu ce pot s-ajut ? De prisos…Cel mai mult ma sperie afirmatia “Inmormantarea va avea loc…” Stai asa putin, deja ? gata ? cum asa ? Trecem peste si mergem mai departe, doar atat se poate face.
Saptamana trecuta, cineva-mi spunea o mica povestioara:
“Era o dupa-amiaza iesit din comun de insorita de octombrie, parcul era plin de viata, asaltat de copii cu jucarii care mai de care mai sofisticate. Radeau, alergau si-ti transmiteau din energia lor. Cum privesti pe aleea de langa fantana, pe ultima banca, intr-o penumbra atipica peisajului, un copilas sta singur. El nu rade, nu alearga, nu face zgomot. Ma apropii usor de el si-l intreb:
-Tu de ce nu te joci cu ceilalti copii ?
-Pentru ca nu am prieteni.
-De ce nu ai prieteni ?
Se uita la mine cu niste ochi reci si-mi zice:
-Toti mor…
Baiatul era singurul supravietuitor al unui accident petrecut in anul precedent, isi pierduse mama, sora, bunica si cel mai bun prieten. Si-a dat seama ca, daca nu va cunoaste lume noua, nu ii va face sa sufere si therefore, nu va suferi nici el”
Nu, nu-i asta solutia. Oamenii mor, asta e. Altii pleaca departe, dau de bine si nu se mai intorc; iar eu ? de la cine mai comand eu cd’uri ?
de la cei care au ramas si inca respira. de la cei care-au ramas si respira pentru hip-hop. de la cele care vor veni, care iubesc si ele hip-hop-ul. viata-i cruda, e nedreapta, dar este. si n-ai ce face decat sa cotinui sa o traiesti. raman amintiri, ganduri, vor veni altele apoi,le vom pune pe toate in sertarasele mintii, si apoi vom muri si noi si vor ramane altii cu amintirile...
RăspundețiȘtergere