a fost odata ca-ntotdeauna si ca oriunde, un grup de tineri care vroia la fel ca orice alt grup sa profite de o sambata seara de vara.
cu un buget redus ca si statul din care provine, grupul s-a hotarat (sau mai degraba, in grup s-a hotarat) sa se mearga la Defilarea Libera.
ce nu stiau ei, era ca aproape toate celelalte grupuri asemanatoare lor se hotarasera sa faca acelasi lucru; si evident la aceleasi ore.
"dotati cu de toate", avand un adevarat arsenal ca wenger, au pus pe drum. dupa 2 ore de futut ambreiaju' si de iesit pe geam sa vad unde-i coada mai mica, mai mai de-oi ajunge mai repede, am reusit sa intru in neptun. nici acuma n-am inteles cum se ajunge in olimp, saturn, venus sau jupiter. statiunile astea erau la fel de neexplorate de mine ca si planetele de nasa.
am gasit intr-un final statiunea venus, am parcat la vreo 2 km de locul cu pricina si ne-am indreptat ca niste zombie spre lasere. nu era damfu' iubirii in venus, cum nici in jupiter nu facea nimeni beaturi.
long story short, am intrat in (nu pot sa-i zic mare) oceanul de oameni, care oameni, erau de tot felu la fel ca meniul unui restaurant decent. despre muzica, nu stiu sa zic nimic, era unu' pe scena si dadea din mixer; dar din ce-am auzit de la "cunoscatorii" batzaielii haus, era naspa.
sufocat de pielea arsa a turistilor, de tigarile de care ma tot loveam si de berea care se varsa pe mine, mi-am facut loc catre iesire. am plecat spre casa dezamagit, nu de atmosfera ci de haosul inutil pe care l-am indurat pe drum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu